L'idioma cuicatecu falar nel centru de la sierra madre oriental del Estáu d'Oaxaca. Esta llingua, xunto col mixteco y el triqui, formen el grupu mixtecano y esta al gran tueru otomangue. Cuenta con aproximao 12 785 falantes.[1]
Etimoloxía de Cuicatlan
Cuicatlan ye un exónimo nahua que significa 'Llugar de cantares', el nome orixinal d'esti llugar en llingua cuicateca ye Yabaham 'casa de tierra' (autónimo). Al pueblu cuicatecu tamién se-y llama Nduudu yu.
Variantes
L'Institutu Nacional de Llingües Indíxenes (INALI), revela nel so catálogu de llingües indíxenes qu'hai trés variantes,[3] estes son:
- dibaku, cuicatecu del centru
- duaku, cucateco del norte
- dubaku, cuicatecu del oriente
Sicasí'l Etnologue rexistra solu dos variantes:
- Cuicatecu de Tepeuxila
- Cuicatecu de Teutila
Carauterístiques
L'idioma cuicatecu escribir col alfabetu llatín xunto con dellos dicríticos pa marcar los tonos.
Según Basauri (1990), el cuicatecu ye una llingua polisintética, esto ye, cunta con raigaños en redol a les cualos arrexuntar otres pallabres y partícules pa matizar el significáu.
El cuicatecu tamién ye una llingua tonal y cuenta con 3 tonos:
- Tonu altu: cúú culiebra
- Tonu mediu: cu'o platu
- Tonu baxu: cūū campana
El signu (') representa al saltillo o oclusiva glotal, oclusión o zarru instantáneu de les cuerdes vocales. Por casu:
- 'cūū esti
- cu'o platu
La nasalización marcar con una n en super índiz. Por casu:
- yuun panoya
- chéen corral
Vocabulariu cuicatecu
Númberos
- āmā unu omma
- uvi dos ove
- inu trés inno
- kūun cuatro' 'kun'un
- xú'ún cinco gun'un
- ñia´a seis' 'gan
- n'dachasiete nhacha
- niné.ocho ninne
- nu´o nueve nunn'un
- n'dichi diez' 'nhiche
- nhichonma once
- nhichó dolce
- nhichinno trelce
- nhizkun'un catorce
- entiño quince
- entiove dieciséis
- entinno diecisiete
- entiñokun dieciocho
- entiñokoan diecinueve
- niko venti
- Kuakanpes ventiún
Ver tamién
Referencies
Bibliografía
- Anderson, E. Richard & Hilario Concepción R (1983) Diccionariu cuicatecu: español-cuicatecu, cuicatecu-español. Ciudá de Méxicu: Institutu Llingüísticu de Branu.
- Basauri, Carlos (1928). La situación actual de la población indíxena de Méxicu. Publicaciones de la Secretaría d'Educación Publica, vol. 16, non. 8. Ciudá de Méxicu: SEP.
- Doesburg, Sebastián van (2013) "Un confesionariu en llingua cuicateca de finales de la dómina virreinal", Tlalocan. Revista de Fontes pa la Conocencia de les Cultures Indíxenes de Méxicu, núm. 19, 249-299. Historiografía Llingüística. Llingües Mexicanes: Cuicatecu.
- Summer Institute of Linguistics (1961). 'Iiti s'een chi vee 'in'yeendi 'cuu. Idioma cuicatecu de Tepeuxila, Oax. Publicáu pol Institutu Llingüísticu de Branu en cooperación cola Direición Xeneral d'Asuntos Indíxenes de la Secretaria d'Educación Pública. Ciudá de Méxicu.
Enllaces esternos